Ma trezeste alarma. E ora 6.00. Ma uit afara si e inorat. Il sun pe George si ii zic ca amanam tura.......peste 10 minute sunt in gara, nespalat si adormit. Drumul pana la Busteni il dorm si, dupa ce iesim pe peron constat ca mi-am uitat dulciurile in tren. Bag picioarele, ce zi super! Macar vremea se anunta buna. Intram pe vale. Balarii, urzici, busteni, umezeala, ajungem la prima saritoare. Trec foarte repede. George pare sa se cam poticneasca. Ma sperii un pic deoarece ma asteptam sa fie mult mai abil si sigur pe el. Trecem in continuare mai multe saritori, intotdeauna eu primul pentru a-l ajuta mai apoi pe George. Sunt 3
saritori cu fereastra. Pe prima nu stiu cand o ratez, dar banuiesc. Printr-a 2-a trec cu ceva emotii deoarece sunt un pic claustrofob. Pe a treia o trec printr-un traverseu un pic expus pe partea stanga a vaii. George se poticneste, sus se vad nori si incep sa ma agit. Cedez un pic si il abordez mai violent. Pare receptiv si trece. Ajungem in 15 minute in saua Claii, dupa inca cateva saritori micute si o portiune inierbata. Intram apoi pe Braul lui Raducu, de unde avem niste perspective frumoase. Pffff....e mai lung decat estimasem. Lui George nu ii place...are o dispozitie proasta......de parca el si-a pierdut betele. In Partea de brau ce se afla deja deasupra vaii Jepilor Mici ratez un pic poteca si ma trezesc pe o zona expusa. Ma orientez si revin in poteca, de unde in 45 de minute suntem in Valea Jepilor Mici. Coboram repede, fara pauza. Ajungem in Busteni unde ma intind pe peron si ma coc la soare. Ne urcam in tren, ajung acasa si imi fac bagajul. De maine e maratonul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu