luni, 11 iunie 2012
joi, 7 iunie 2012
07.06.2012 - Piatra Craiului
Am hotarat sa fac o tura de relaxare in Piatra Craiului si, in mod surprinzator, Smendre a fost singurul care s-a anuntat ca fiind doritor.
Am plecat din Brasov destul de tarziu, cu trenul pana in Zarnesti, eu cu bicicleta mea, iar Smendre cu una de la Nicu.
Traseul urmat a fost: Zarnesti - Prapastii - La table - Poiana Funduri - Brusturet - Dimbovicioara - Podu' Dambovitei - Fundatica - Fundata - Moieciu - Bran - Brasov.
Am mers intr-un ritm lejer, bucurandu-ne de peisaj. Din poiana funduri am avut parte de o coborare extraordinar de faina pana la cabana Brusturet. Coborare pe care am reusit sa imi lovesc genunchiul atat de rau, incat nu mi-a trecut nici pana azi, 19.06.
Din Podu Dambovitei, Smendre a inceput sa se simta cam rau, din cauza lipsei de antrenament pe bicicleta. Cand am ajuns asftfel in Fundata era destul de tarziu si am hotarat sa ne intoarcem pe asfalt pana in Brasov. Pe drum ne-a prins noaptea, dar am ajuns intregi acasa.
Am plecat din Brasov destul de tarziu, cu trenul pana in Zarnesti, eu cu bicicleta mea, iar Smendre cu una de la Nicu.
Traseul urmat a fost: Zarnesti - Prapastii - La table - Poiana Funduri - Brusturet - Dimbovicioara - Podu' Dambovitei - Fundatica - Fundata - Moieciu - Bran - Brasov.
Am mers intr-un ritm lejer, bucurandu-ne de peisaj. Din poiana funduri am avut parte de o coborare extraordinar de faina pana la cabana Brusturet. Coborare pe care am reusit sa imi lovesc genunchiul atat de rau, incat nu mi-a trecut nici pana azi, 19.06.
Din Podu Dambovitei, Smendre a inceput sa se simta cam rau, din cauza lipsei de antrenament pe bicicleta. Cand am ajuns asftfel in Fundata era destul de tarziu si am hotarat sa ne intoarcem pe asfalt pana in Brasov. Pe drum ne-a prins noaptea, dar am ajuns intregi acasa.
marți, 5 iunie 2012
02.06.2012 - Medias
M-am deplasat alaturi de Cosmin la Medias, pentru a participa la Maratonul Medieval Medias. I-am avut alaturi de noi si pe parintii mei, care au venit separat, si care s-au dovedit a fi niste sustinatori de nadejde.
Inca de la inceput am avut probleme.....mi-am pierdut quick-release-ul de la roata spate, mi-am spart camera de rezerva. Cert e ca mai erau 10 minute pana la finish iar eu nu aveam nici cauciucuri pe bicicleta, si nici cu ce prinde roata spate. Datorita unor concurenti binevoitori si a parintilor mei care m-au calmat, am reusit sa ma aliniez la start, cam in spatele plutonului.
Cat s-a mers pe asfalt in spatele masinii de politie nu am reusit sa recuperez pozitii, dar intrati pe prima urcare am inceput sa recuperez locuri, pozitionandu-ma apoi pe o pozitie buna.
Stiam ca va fi noroi, lucru confirmat inca de cand am iesit de pe asfalt. Totusi, acesta nu era chiar asa lipicios precum credeam, si m-am descurtcat destul de bine cu anvelopele mele. Pe la jumatatea traseului insa, totul s-a terminat pentru mine. Am dat de noroi argilos, care din cauza cauciucului meu spate prea gros a blocat roata. Si da-i si chinuie-te. Caram bicicleta la vale, in timp ce concurentii zburau pe langa mine, lucru incredibil de frustrant. Dupa ce am reusit sa curat noroiul am continuat cursa, mai pe bicicleta, mai pe langa, intr-un ritm agonizant. Nici macar pe coborari nu recuperam, deoarece acestea erau atat de domoale, incat toti se dadeau tare pe ele.
Ajuns la asfalt, in sfarsit am scapat de noroi, dar m-a lovit o alta problema: foamea. Nu m-am alimentat suficient inainte de concurs si nici nu am luat nimic la mine, bazandu-ma pe posturile de alimentare. Si da-i si trage-i rupt de foame pe 6 km de asfalt plat, pana in punctul de alimentare. Nu are rost sa mentionez cu ce viteza treceau ceilalti concurenti pe langa mine, pentru ca ma enervez si mai tare. In postul de alimentare, cat mi-a fost spalata bicicleta, am mancat 3 banane si 2 batoane de cereale, luand inca unul la mine. De precizat amplasamentul foarte fain al postului, in curtea unei biserici fortificate.
Am mancat pe indelete, atat de la organizatori cat si de la parinti. Am stat impreuna cu Cozma prin Medias, asteptand premierea si tombola, la care bineinteles ca nu am castigat nimic. Am plecat apoi spre Brasov.
Ca o concluzie, pot spune ca a fost un concurs bine organizat, noroiul de pe traseu nefiind din vina organizatorilor. Traseul insa nu mi-a placut, fiind mult prea lejer, cu diferente mici de nivel si drumuri slab inclinate, atat pe urcare cat si pe coborare. Posturile de alimentare au fost foarte bine aprovizionate, iar inca un plus ii revine organizatorului pentru zonele de pe traseu unde puteai sa-ti speli noroiul de pe bicicleta.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)